Laboratorul 4: Stepwise Refinement | |
Articole interesante | |
| [LINK] | Articol scris de Niklaus Wirth in 1971 despre dezvoltarea de programe cu metoda Stepwise Refinement. [http://www.acm.org/classics/dec95/] |
Probleme propuse | |
| [ENUNT] | Dezvoltarea unui program prin metoda Stepwise Refinement. Pentru enuntul detaliat consultati link-ul "ENUNT" din stanga. |
Laboratorul 5: Operatii de baza asupra fisierelor | |
Exemple de programe | |
|
[PAS]
[OUT]
[PDF] |
Scrierea si citirea in/din fisiere cu tip. |
|
[PAS]
[PDF]
|
Exemplu de utilizare a fisierelor in Pascal. Programul preia un fisier text si il imparte in blocuri de lungime fixa. Blocurile de lungime fixa sunt amestecate intre ele si apoi scrise pe disc intr-un fisier cu tip. Practic programul realizeaza o forma foarte primitiva de criptare a unui fisier text. |
Probleme propuse | |
| [ENUNT] | Pentru enuntul detaliat consultati link-ul "ENUNT" din stanga. |
|
[ENUNT]
[DAT]
[PAS] |
Pentru enuntul detaliat consultati link-ul "ENUNT" din stanga. |
Laboratorul 6: Operatii avansate asupra fisierelor. Fisiere text. | |
Exemple de programe | |
|
[PAS]
[PDF]
|
Sortarea unui fisier direct pe disc, fara a se folosi vectori in memorie. Util pentru intelegerea procedurii "Seek" si a functiei "FilePos". |
|
[PAS]
[PDF]
|
Grafice de functii in fisiere text. Util pentru a intelege operatiile asupra fisierelor text. |
Probleme propuse | |
|
[ENUNT]
[EXE]
|
Pentru enuntul detaliat consultati link-ul "ENUNT" din stanga. Pentru a vedea cum trebuie sa arate programul in final, dati click pe link-ul "EXE" din stanga si salvati fisierul la voi pe disc. Redenumiti fisierul schimband extensia din "ex_" in "exe". Rulati fisierul pentru a vedea cum trebuie sa functioneze editorul pe care il scrieti. |
Laboratorul 7: Algoritmi de tip Greedy | |
Probleme propuse | |
|
[EXE]
[IN]
[OUT] |
Pentru enuntul problemei consultati link-ul http://labs.cs.utt.ro/labs/pc1/html/lucrarea06.html, Tema 1. Fata de enuntul prezentat acolo, se modifica structura fisierului de intrare. In fisierul de intrare sunt prezente mai multe seturi de date. Un set de date are structura: pe o linie numarul N de orase, pe urmatoarele N linii numele oraselor, pe urmatoarea linie numarul M de drumuri intre orase, pe urmatoarele M linii descrierea cate unui drum. Fisierul se incheie cu o linie care contine valoarea 0. Datele se citesc din fisierul de intrare "apm.in" si rezultatele se scriu in fisierul de iesire "apm.out". Nu se citesc date de la tastatura si nu se afiseaza rezultatele pe ecran. Pentru un exemplu de fisier cu date de intrare, consultati link-ul "IN" din stanga. Fisierul de iesire corespunzator il puteti accesa prin link-ul "OUT" din stanga. |
Laboratorul 9: Alocarea dinamica a memoriei. Liste. | |
Exemple de programe | |
|
[PAS]
[OUT]
[PDF] [EXE] |
Operatii de baza la alocarea dinamica a memoriei. |
|
[PAS]
[PDF]
|
Uneori se pune problema de a determina daca o lista este sau nu circulara. Pentru aceasta exista un algoritm simplu si rapid numit algoritmul lui Tarjan. Aici gasiti o implementare a acestui algoritm. |
Probleme propuse | |
|
[ENUNT]
[EXE]
|
Pentru enuntul detaliat dati click pe link-ul "[ENUNT]" din stanga. |
Laboratorul 11: Unitati de program | |
Probleme propuse | |
| [ENUNT] | Pentru enuntul detaliat dati click pe link-ul "[ENUNT]" din stanga. |